Pentru ce?

Trandafirul moşteneşte mirosul plăcut suflării tale
Lalelele împrumută zâmbetele lor de la tine
Strălucirea rouei e din sclipirile ochilor tăi
Iar chipul tău dă dimineţii prospeţime

Râul Argeş înconjoara curbele sprâncenelor tale
Când te plimbi, clopotele bisericii cântă un cânt
Cerneala nopţii se întinde din peniţa părului tău
Prunele se îndulcesc numai când te-ascultă răzând

Îmi amintesc, a fost vară, fluturii zburau pe cer
Apoi toamna a venit şi au căzut frunzele arţarului
Iarna a fost rece, culorile primăverii au fost terne
Şi acum aştept anotimpul care îmi te va restitui

Nu sunt un poet, dar când mă gândesc la tine
Stiloul meu vrea să scrie o poezie placută
Nu sunt un pictor, dar când închid ochii mei
Sufletul meu pictează picturi cu tine o sută

Nu îţi cer să mi te dărueşti doar să nu mă restitui mie
Poate vei spune vorbele mele într-o zi
Mă vei strânge în braţe şi săruta înainte de culcare
E âtat foc că inima soarelui se va topi

Vreau să spun mai mulţi lucruri ţie
De fapt, doar un lucru mărunt: te iubesc
Şi dacă întrebi, pentru ce te iubesc
E simplu, te iubesc pentru că te iubesc